AI și dreptul — partea 2 — AI intră în biroul avocatului: cine verifică și cine își asumă greșelile? Vezi ordinea de lectură.
Inteligența artificială poate redacta o cerere de chemare în judecată în câteva secunde. Problema apare când citează o lege care nu există, invocă o hotărâre imaginară și o face cu siguranța unui avocat care tocmai a câștigat procesul.
De la dosarul cu șină la avocatul cu algoritm
Avocatura românească a supraviețuit multor încercări. Codurilor schimbate peste noapte, dosarelor cu șină, imprimantelor care se blochează exact înainte de termen și portalului instanțelor care uneori pare să funcționeze după calendarul mayaș.
Acum a apărut inteligența artificială.
Nu cere salariu, nu pleacă în concediu, nu întârzie la birou și nu întreabă dacă se poate amâna termenul. În schimb, poate inventa o hotărâre judecătorească fără să clipească. Ceea ce, să recunoaștem, constituie un talent pe care nici cel mai inventiv justițiabil nu ar trebui să-l invidieze.
Pe 29 octombrie 2026, profesorul Mircea Duțu publică pe JURIDICE.ro o analiză despre transformarea profesiilor juridice sub influența inteligenței artificiale. Ideea esențială este simplă: AI nu mai schimbă doar viteza cu care lucrează avocatul, ci începe să schimbe însăși organizarea muncii juridice.
Și, pentru prima dată, întrebarea nu mai este dacă avocații vor folosi inteligența artificială, ci cât de bine vor ști să o controleze.
Inteligența artificială știe Codul civil. Dar știe și ce spune?
Să ne imaginăm o situație.
Un cetățean, domnul Tomescu, are un proces de partaj. Deschide calculatorul și îi cere inteligenței artificiale:
— Vreau jumătate din apartament, mașina și toate economiile. Ce lege mă ajută?
— Desigur! răspunde AI, politicoasă. Vă prezint argumentele juridice.
— Și câștig?
— Există argumente favorabile poziției dumneavoastră.
— Excelent! Nici avocatul meu nu mi-a promis atâtea!
Ceea ce domnul Tomescu nu știe este că AI nu a citit dosarul, nu cunoaște probele, nu știe cine a plătit ratele și nici dacă toate bunurile sunt comune.
A primit o poveste. A produs un răspuns.
Iar între poveste și hotărârea judecătorească se află, din fericire, dreptul.
Un răspuns juridic formulat elegant nu este neapărat un răspuns juridic corect. AI poate explica foarte convingător inclusiv o soluție greșită.
Șase lucruri pe care avocatul trebuie să le facă și pe care nu le poate delega orbește
Profesorul Mircea Duțu identifică șase repere esențiale ale profesiei juridice. Traduse din limbajul academic în realitatea cabinetului de avocatură, acestea înseamnă:
1. Avocatul caută adevărul relevant juridic. Nu este suficient să găsești un articol de lege. Trebuie să stabilești dacă este în vigoare, dacă se aplică situației și cum se corelează cu celelalte dispoziții.
2. Avocatul își motivează concluziile. Nu poate spune instanței că argumentul este corect fiindcă așa i-a răspuns chatbotul. Judecătorul nu pronunță hotărârea după numărul de cuvinte frumoase dintr-un răspuns.
3. Avocatul verifică sursele. Un număr de decizie, un articol sau un citat trebuie confruntat cu documentul autentic. Dacă hotărârea nu există, faptul că AI a inventat-o cu eleganță nu o transformă în jurisprudență.
4. Avocatul cunoaște dreptul aplicabil. O soluție din Statele Unite nu devine aplicabilă la Judecătoria Sectorului 6 doar pentru că a fost tradusă impecabil în română.
5. Avocatul cunoaște dosarul. Știe ce a declarat clientul, ce probe există, ce cereri au fost depuse și ce s-a întâmplat la termenele anterioare. AI poate ajuta la organizarea acestor informații, dar numai dacă are acces la ele și dacă datele sunt gestionate în condiții de securitate.
6. Avocatul răspunde pentru activitatea sa. În instanță nu vine chatbotul să explice de ce a citat greșit legea. Vine avocatul, dacă el a semnat actul și și-a asumat conținutul.
De la AI care răspunde la AI care lucrează
Aici începe partea cu adevărat interesantă.
Până acum, majoritatea oamenilor au cunoscut inteligența artificială sub forma unui chatbot. Îi pui o întrebare, primești un răspuns. Uneori extraordinar. Alteori atât de greșit încât ar trebui să însoțească răspunsul și o cerere de scuze.
Dar tehnologia evoluează spre ceea ce specialiștii numesc inteligență artificială agentică.
Diferența?
AI obișnuită primește o întrebare. AI agentică primește un obiectiv și poate parcurge mai multe etape pentru a-l realiza, în limitele instrumentelor și permisiunilor disponibile.
De exemplu, un avocat îi poate solicita să organizeze documentele unui dosar, să identifice cronologia faptelor, să semnaleze contradicțiile dintre înscrisuri și să pregătească o sinteză cu sursele care trebuie verificate.
În loc să execute o singură comandă, sistemul poate desfășura un întreg flux de activități.
Nu înseamnă că știe să judece. Înseamnă că poate prelua o parte din munca pregătitoare.
Iar asta schimbă serios lucrurile.
Continuarea acestui episod
După riscurile automatizării juridice, analizăm rolul avocatului asistat de AI și protejarea informațiilor clientului. Partea a II-a: Avocatul asistat de AI: confidențialitate, strategie și răspundere.
Citește în ordine
Surse externe și informații utile
Citește și: articolele despre AI și drept și riscul informațiilor juridice inventate de AI.
