Răspuns pe scurt: Da, Legea nr. 26/2024 permite, în condițiile sale, protecție și atunci când persoana care te amenință ori te urmărește nu este membru de familie. Nu orice conflict justifică emiterea ordinului: trebuie dovedite fapte și un pericol relevant.
Poți obține un ordin de protecție dacă persoana care te amenință nu este membru de familie?
Da.
Legea nr. 26/2024 a extins posibilitatea obținerii unui ordin de protecție și în situațiile în care autorul actelor de violență nu este membru de familie.
Persoana care te amenință, te urmărește sau te hărțuiește poate fi:
- un vecin sau o vecină;
- un coleg sau o colegă;
- un cunoscut ori o cunoscută;
- o persoană întâlnită online;
- un client;
- un fost prieten;
- o persoană cu care nu ai avut nicio relație;
- cineva care te urmărește în mod repetat;
- o persoană care îți supraveghează locuința sau locul de muncă.
Poate fi solicitată protecție și atunci când cineva trimite amenințări repetate, publică fără acord imagini intime, încearcă să obțină acces la comunicațiile private ori creează o stare reală și persistentă de teamă.
Lipsa unei relații de familie nu înseamnă că trebuie să te limitezi la depunerea unei plângeri penale și să aștepți finalizarea cercetărilor. Ordinul de protecție are rolul de a înlătura rapid pericolul.
Plângerea penală și ordinul de protecție pot urmări scopuri diferite și pot fi folosite concomitent, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Pentru ce fapte poate fi cerut un ordin de protecție?
Nu orice ceartă, jignire sau mesaj neplăcut determină automat emiterea ordinului.
Instanța trebuie să poată identifica acte de violență și o stare de pericol care justifică măsuri urgente de protecție.
Pot fi relevante:
- lovirea sau tentativa de lovire;
- amenințările serioase;
- violența sexuală;
- urmărirea repetată;
- supravegherea locuinței sau a locului de muncă;
- aparițiile repetate în locurile frecventate de persoana amenințată;
- apelurile și mesajele care produc o stare de temere;
- hărțuirea online;
- accesarea neautorizată a comunicațiilor;
- publicarea imaginilor intime fără consimțământ;
- distrugerea bunurilor în scop de intimidare;
- încercarea de a determina persoana amenințată să nu depună plângere sau să își retragă declarațiile.
O singură faptă poate fi suficientă atunci când este foarte gravă. În alte cazuri, pericolul rezultă din repetarea unor comportamente care, privite separat, pot părea mai puțin importante.
De exemplu, un singur mesaj în care cineva spune „vreau să vorbim” nu justifică, de regulă, emiterea ordinului. Situația se schimbă dacă mesajul este urmat de sute de apeluri, urmărirea până la domiciliu, apariții la serviciu și amenințări.
Nu este suficient să scrii în cerere:
„Mă terorizează.”
„Este periculos/periculoasă.”
„Este obsedat/obsedată de mine.”
Trebuie să prezinți faptele: ce s-a întâmplat, când, unde, ce cuvinte au fost folosite, cine a fost prezent și ce probe există.
Întrebări frecvente
Se aplică și pentru amenințări online?
Legea nr. 26/2024 include explicit hărțuirea online și anumite utilizări abuzive ale tehnologiei, dacă sunt îndeplinite condițiile de protecție.
Trebuie să depun întâi o plângere penală?
Ordinul de protecție și plângerea penală au scopuri distincte. Emiterea ordinului nu presupune, ca regulă, o condamnare penală anterioară.
Citește și despre ordinul de protecție
- Ordin de protecție sau ordin de restricție: care este diferența?
- Ordin de protecție fără martori: ce probe trebuie să depui?
Temeiuri juridice și alte articole
- Legea nr. 26/2024 (forma consolidată)
- Legea nr. 36/2026 — modificările ordinelor de protecție
- Ghidul principal despre ordinul de protecție
- Hărțuirea: dovezi, plângere penală și măsuri de protecție
Articol informativ general. Pentru o cerere concretă trebuie verificate actele, riscul și forma legii aplicabile la data demersului.
Resurse și pași următori: ghidurile juridice gratuite și pagina juridică despre ordinul de protecție. În caz de pericol imediat, sună la 112.
Lasă un răspuns