Partea a II-a. Ce poate delega avocatul către AI, ce verifică personal și de ce confidențialitatea clientului nu poate fi tratată ca un formular online. Citește prima parte a episodului.
Avocatul augmentat: profesionistul care nu mai pierde trei ore căutând ce poate găsi în trei minute
Să luăm un exemplu dintr-un cabinet de avocatură.
Avocatul primește un dosar cu 600 de pagini, contracte, extrase bancare, corespondență și hotărâri judecătorești.
În sistemul tradițional, începe lectura, face notițe, construiește tabele și caută neconcordanțe. O activitate necesară, dar consumatoare de timp.
Cu ajutorul unui sistem AI potrivit, poate obține rapid un inventar al documentelor, o cronologie preliminară și o listă de aspecte ce necesită verificări.
Timpul economisit poate fi folosit pentru ceea ce contează cu adevărat: strategia procesuală, analiza probelor, comunicarea cu clientul și pregătirea susținerilor juridice.
Aceasta este ideea de jurist augmentat: nu avocatul înlocuit de mașină, ci avocatul ale cărui capacități sunt amplificate prin tehnologie.
Cu o condiție importantă: să nu confunde asistența tehnologică cu garanția corectitudinii.
Confidențialitatea: nu trimitem dosarul clientului pe internet ca pe lista de cumpărături
Entuziasmul tehnologic are și o limită foarte serioasă: secretul profesional.
Un avocat nu poate încărca fără discernământ contracte, documente medicale, informații financiare sau date despre minori într-un serviciu AI, fără să verifice condițiile în care sunt prelucrate și protejate.
Înainte de utilizare trebuie analizate, printre altele, natura datelor, temeiul prelucrării, securitatea serviciului, retenția informațiilor și eventualul acces al unor terți.
Nu orice instrument AI oferă aceleași garanții.
Iar anonimizarea superficială a unui document nu înseamnă neapărat că persoanele nu mai pot fi identificate.
Secretul profesional nu dispare pentru că avocatul a descoperit un program nou și foarte simpatic.
Va înlocui inteligența artificială avocații?
Întrebarea apare inevitabil.
Răspunsul este că AI poate înlocui sau transforma anumite sarcini, fără ca aceasta să însemne automat înlocuirea integrală a profesiei de avocat.
Redactarea preliminară a documentelor, clasificarea informațiilor, cercetarea documentară și identificarea unor tipare sunt activități în care tehnologia poate avea un rol important.
Dar apărarea intereselor unui client presupune mai mult decât producerea unui text.
Presupune judecată profesională, interpretare juridică, înțelegerea situației concrete, alegerea unei strategii și asumarea consecințelor.
Și mai presupune ceva ce algoritmul nu poate oferi ca responsabilitate profesională proprie: un avocat căruia clientul să-i poată cere socoteală.
Ce trebuie să învețe avocații de acum înainte?
Nu este necesar ca fiecare avocat să devină programator. Dar trebuie să înțeleagă suficient de bine instrumentele AI pentru a ști ce pot face, unde greșesc și când nu trebuie utilizate.
Formarea juridică va trebui să includă verificarea răspunsurilor generate, recunoașterea surselor inventate, protejarea datelor, înțelegerea limitelor tehnologice și folosirea responsabilă a sistemelor agentice.
Profesorul Mircea Duțu susține introducerea acestor competențe încă din facultățile de drept, inclusiv printr-o formă de clinică juridică dedicată inteligenței artificiale.
Este o direcție justificată.
Un avocat care refuză să înțeleagă tehnologia riscă să piardă avantaje profesionale importante. Un avocat care o folosește fără discernământ riscă însă ceva mai grav: să piardă controlul asupra propriei activități.
Concluzie: robotul poate redacta. Avocatul trebuie să gândească.
Să revenim la domnul Toma.
După ce inteligența artificială i-a explicat cât de bune sunt șansele sale la partaj, acesta se prezintă la avocat.
— Doamnă avocat, am rezolvat. Mi-a făcut AI toată apărarea!
— Foarte bine. A verificat și actele?
— Nu.
— A văzut expertiza?
— Nu.
— Știe ce a declarat cealaltă parte?
— Nu.
— Și atunci ce a făcut?
— Mi-a dat dreptate!
Iată marele pericol al inteligenței artificiale juridice: nu că ar putea deveni prea inteligentă, ci că utilizatorul ar putea renunța prea ușor la propria judecată.
Viitorul avocaturii nu va aparține exclusiv celui care știe cele mai multe articole de lege și nici celui care formulează cele mai spectaculoase comenzi pentru un chatbot.
Va aparține profesionistului care știe să combine cunoașterea dreptului cu tehnologia, fără să abandoneze gândirea critică.
Pentru că inteligența artificială îți poate pregăti argumentele. Dar, dacă pierzi procesul din cauza unei invenții a algoritmului, nu pe algoritm îl întreabă clientul unde i-au dispărut banii.
Sursă și lectură suplimentară
Mircea Duțu, „Inteligența artificială în profesiile dreptului: de la ipostaza tehnică, la perspectiva agentică. Despre cum să învățăm și să tratăm inteligența artificială juridică”, JURIDICE.ro, 29 octombrie 2026.
Articol de informare și opinie juridică. Nu constituie consultanță juridică individuală.
Citește episodul în ordine
- Partea I: AI intră în avocatură. Cine mai gândește, cine mai verifică și cine răspunde când algoritmul greșește?
- Cuprinsul complet al seriei
Mai departe în serie: Va înlocui AI avocații?
Surse externe și informații utile
- Legea nr. 51/1995 privind profesia de avocat
- Regulamentul (UE) 2024/1689 privind AI
- Regulamentul GDPR
Citește și: articolele despre AI și drept.
Lasă un răspuns