Pe scurt: AI poate inventa articole de lege, hotărâri sau citate. Fiecare trimitere juridică trebuie verificată în sursa oficială înainte de utilizare.
De la avocatul cu servietă la avocatul cu încărcător
Până nu demult, când românul avea o problemă juridică, se ducea la avocat, întreba un vecin care „se pricepe la legi” sau căuta pe internet până ajungea la un forum unde cineva îi explica, foarte hotărât, că știe el sigur cum se câștigă procesul. De regulă, persoana respectivă nu avea studii juridice, dar avea o încredere extraordinară în propriile opinii.
Astăzi, situația s-a modernizat spectaculos. Românul deschide ChatGPT, Gemini sau alt sistem de inteligență artificială și întreabă: „Pot să dau în judecată vecinul care mi-a inundat apartamentul?”. În câteva secunde primește explicații, argumente, o posibilă cerere de chemare în judecată și, dacă insistă, probabil și un discurs de susținut în fața instanței. Totul fără programare, fără deplasare și fără să i se comunice onorariul.

Este, trebuie să recunoaștem, o revoluție. Mai ales pentru o țară în care până și întrebarea „Cât costă un avocat?” poate produce o ușoară creștere a tensiunii arteriale.
Un coleg care știe tot. Inclusiv ce nu există
Inteligența artificială este un instrument extraordinar. Poate analiza documente, explica noțiuni juridice complicate, compara texte legislative, organiza informații și redacta proiecte de acte într-un timp în care un avocat abia reușește să găsească dosarul potrivit sub celelalte șaptesprezece.
Are însă un defect destul de delicat pentru domeniul juridic: uneori inventează.
Nu pentru că ar fi rău intenționată, ci pentru că sistemele generative pot construi răspunsuri perfect plauzibile fără ca informațiile respective să fie adevărate. Fenomenul poartă numele de „halucinație”. În limbajul obișnuit, am putea spune că robotul vorbește cu o asemenea convingere, încât aproape îți pare rău să-i explici că hotărârea judecătorească pe care tocmai a citat-o nu există.
Au existat deja situații reale, în străinătate, în care documente juridice redactate cu ajutorul inteligenței artificiale au inclus precedente judiciare fictive. Unele au ajuns chiar în fața instanțelor, cu consecințe neplăcute pentru profesioniștii care le-au folosit fără verificare.
Și aici apare întrebarea: dacă avocatul inventează jurisprudență, cine răspunde? Avocatul, evident. Robotul nu poate fi trimis la cursuri de pregătire profesională și nici nu poate fi sancționat disciplinar pentru exces de imaginație.
Citește și
- ChatGPT spune că vei câștiga procesul: te poți baza pe răspuns?
- Poate inteligența artificială să înlocuiască avocatul în România?
Surse și lecturi suplimentare
- Legea nr. 51/1995 — profesia de avocat
- AI Act — Regulamentul (UE) 2024/1689, consolidat
- Ghidul principal: Avocatul din buzunar
Text editorial și informativ. Verifică legile, hotărârile și datele de fapt înainte de a utiliza rezultate generate de AI.
Citește și: articolele despre AI și drept și cum verifici informațiile produse de AI.
Lasă un răspuns