Informații despre autorul acestui site: avocat Giulieta Marin, Baroul București · activitate profesională din 1993. Resurse juridice și ghiduri gratuite.

Răspuns pe scurt: Copilul din afara căsătoriei, odată stabilită filiația potrivit legii, are aceleași drepturi față de părinți ca un copil din căsătorie. Paternitatea poate fi stabilită prin recunoaștere sau hotărâre judecătorească, după caz.

6. Ce drepturi au copiii născuți dintr-o relație de concubinaj?

Copiii născuți în afara căsătoriei au aceleași drepturi față de părinții lor ca și copiii născuți în timpul căsătoriei, dacă filiația este stabilită potrivit legii.

Copilul are dreptul:

  • să fie crescut și îngrijit de ambii părinți;
  • să primească întreținere;
  • să păstreze legături personale cu fiecare părinte;
  • să poarte numele stabilit potrivit legii;
  • să moștenească fiecare părinte;
  • să fie reprezentat și protejat în deciziile care îl privesc.

Diferența nu privește drepturile copilului, ci modul de stabilire a filiației și organizarea responsabilităților părinților.

Cum se exercită autoritatea părintească?

Dacă filiația este stabilită față de ambii părinți și aceștia conviețuiesc, autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal.

Ambii părinți participă la deciziile importante privind:

  • sănătatea copilului;
  • educația;
  • tratamentele medicale;
  • alegerea școlii;
  • schimbarea locuinței;
  • administrarea bunurilor copilului.

Dacă părinții nu mai conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești se stabilește prin înțelegerea lor, în limitele interesului copilului, sau de instanța de tutelă.

Pot fi stabilite:

  • locuința minorului;
  • programul de legături personale;
  • contribuția fiecărui părinte la întreținere;
  • modul de luare a deciziilor importante.

Copilul trebuie să locuiască automat cu mama?

Nu.

Copilul nu rămâne automat cu mama doar pentru că părinții nu au fost căsătoriți.

Locuința se stabilește în funcție de interesul superior al minorului.

Pot fi analizate:

  • relația cu fiecare părinte;
  • stabilitatea mediului;
  • implicarea anterioară a părinților;
  • nevoile copilului;
  • programul părinților;
  • apropierea de școală sau grădiniță;
  • capacitatea fiecărui părinte de a încuraja relația cu celălalt;
  • eventualele riscuri.

Venitul mai mare sau proprietatea asupra locuinței nu decid singure cauza.

Ce se întâmplă cu programul și pensia copilului?

Despărțirea adulților nu desface relația părinte–copil.

Contactul cu unul dintre părinți poate fi limitat numai dacă există motive reale legate de siguranța și interesul minorului.

Ambii părinți au obligația de întreținere.

Părintele cu care copilul locuiește contribuie, de regulă, în natură, iar celălalt poate fi obligat la plata unei pensii.

Neplata întreținerii nu justifică automat blocarea legăturilor personale. Cele două probleme se rezolvă separat.

Ideea esențială: copilul născut din concubinaj are aceleași drepturi ca orice alt copil. Relația de cuplu se poate încheia, dar obligațiile părinților continuă.

7. Cum se stabilește paternitatea dacă părinții nu sunt căsătoriți?

Atunci când părinții nu sunt căsătoriți, paternitatea nu rezultă automat din existența relației de concubinaj.

Pentru copilul născut în afara căsătoriei, filiația față de tată se stabilește:

  1. prin recunoaștere voluntară;
  2. prin hotărâre judecătorească.

Cum se face recunoașterea voluntară?

Tatăl poate recunoaște copilul:

  • prin declarație la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor;
  • prin înscris autentic;
  • prin testament.

Recunoașterea făcută în forma legală este irevocabilă.

Prezența la naștere, plata unor cheltuieli, fotografiile de familie sau afirmațiile făcute rudelor nu înlocuiesc actul juridic de recunoaștere, deși pot deveni probe într-un litigiu.

Ce se întâmplă dacă tatăl refuză recunoașterea?

Dacă tatăl nu recunoaște copilul, paternitatea poate fi stabilită prin hotărâre judecătorească.

Acțiunea aparține copilului și este introdusă, în numele minorului, de mamă sau de reprezentantul legal.

Ea poate fi formulată și împotriva moștenitorilor pretinsului tată, dacă acesta a decedat.

Dreptul la această acțiune nu se prescrie în timpul vieții copilului.

Totuși, amânarea poate face probele mai greu de administrat.

Ce probe pot fi folosite la stabilirea paternității?

Expertiza genetică este o probă importantă, dar instanța analizează ansamblul împrejurărilor:

  • relația dintre părinți;
  • conviețuirea în perioada concepției;
  • mesajele;
  • fotografiile;
  • transferurile bancare;
  • contribuțiile la sarcină și naștere;
  • declarațiile martorilor;
  • alte probe relevante.

Conviețuirea dintre pretinsul tată și mamă în perioada legală a concepției poate avea importanță în proces.

Ce efecte produce stabilirea paternității?

Stabilirea paternității nu produce doar modificarea actelor de stare civilă.

Instanța se poate pronunța și asupra:

  • numelui copilului;
  • autorității părintești;
  • obligației de întreținere;
  • locuinței copilului;
  • legăturilor personale.

Copilul dobândește față de tată și rudele acestuia aceeași situație juridică precum un copil născut în timpul căsătoriei.

Dacă există deja o altă filiație legal stabilită, nu poate fi stabilită simultan o nouă paternitate până când filiația existentă nu este contestată și înlăturată prin procedura prevăzută de lege.

Ideea esențială: concubinajul poate constitui context și probă, dar nu îl transformă automat pe partenerul mamei în tată juridic.

Citește și: situații apropiate

Legislație și alte ghiduri utile

Acest articol este o informare juridică generală, nu o consultație pentru un caz concret. Actele și situația de fapt trebuie evaluate individual.

Resurse și pași următori: articolele despre relații de familie și ghidurile juridice gratuite.

Ai nevoie de o consultație juridică?

Dacă situația prezentată te privește, poți solicita o consultație pentru analiza documentelor și a opțiunilor juridice aplicabile.

Nu trimite date sensibile sau documente confidențiale în primul mesaj. Contactarea cabinetului nu încheie automat un contract de asistență juridică.

Posted in

Întrebări și confidențialitate. Poți trimite o întrebare folosind un pseudonim. Adresa de e-mail nu este afișată public și îmi permite să îți răspund în privat. Fără o adresă de contact nu pot trimite un răspuns individual. Nu include informații confidențiale sau date sensibile în întrebare.

Lasă un răspuns