Informații despre autorul acestui site: avocat Giulieta Marin, Baroul București · activitate profesională din 1993. Resurse juridice și ghiduri gratuite.

AI și dreptul — partea 1 — Nea Toma vrea să facă buletin unui sistem AI, iar Costel are deja pregătită o acțiune în instanță. Vezi ordinea de lectură.

 

Inteligența artificială: obiect sau subiect de drept? O întrebare care pune juriștii pe gânduri și pe nea Toma pe drumuri, la Evidența Persoanelor.

Nea Toma și Costel dezbat, alături de Domnișoara AI, dacă inteligența artificială poate avea drepturi.


Dacă AI gândește, de ce n-are buletin?

Într-o dimineață, nea Costel a venit la Toma cu o problemă care nu suporta amânare: voia să afle dacă inteligența artificială este om, obiect sau ceva ce trebuie declarat la administrația financiară.

— Toma, dacă inteligența artificială gândește, înseamnă că-i persoană? — Nu, Costele. Și mașina de spălat gândește când să stoarcă. N-am văzut-o cerând drept de vot. — Dar asta vorbește! — Și vecina de la trei vorbește. Uneori prefer mașina de spălat.

Costel nu se lăsă. Dacă inteligența artificială răspunde la întrebări, scrie contracte și dă sfaturi, sigur trebuie să aibă niște drepturi. Eventual și obligații, că de drepturi era plină România.

— Unde locuiește? — În cloud. — Aha, deci în străinătate! Și are viză de flotant?

Aici începe adevărata problemă juridică. Poate inteligența artificială să fie titulară de drepturi și obligații sau rămâne un instrument aflat la dispoziția oamenilor?

Subiect sau obiect de drept? Costel descoperă că nici robotul nu scapă de Codul civil

Toma, care citise Codul civil după un conflict cu nepotul pentru o moștenire, îi explică: subiectul de drept este cel căruia legea îi recunoaște drepturi și obligații.

Articolul 25 din Codul civil vorbește despre persoane fizice și persoane juridice. Omul este persoană fizică. O societate comercială poate fi persoană juridică. Inteligența artificială nu este, în prezent, nici una, nici alta.

— Stai, Toma! Firma lu’ ginere-meu e persoană juridică? — Da. — Deși n-are creier? — Costele, personalitatea juridică nu se acordă după inteligență. Altfel, am avea Parlamentul pe jumătate gol.

Inteligența artificială este tratată juridic ca tehnologie, nu ca persoană. Sistemele, programele și componentele sale pot face obiectul unor drepturi și obligații ale oamenilor ori firmelor, fără ca tehnologia însăși să devină titularul lor.

— Deci e obiect? — În sens juridic, da. — Și de ce mă contrazice? Aspiratorul meu n-a avut niciodată asemenea tupeu!

Parlamentul European a cochetat cu ideea unui robot cu personalitate juridică

În 2017, Parlamentul European a discutat, într-o rezoluție privind robotica, posibilitatea recunoașterii unei forme speciale de personalitate juridică pentru roboții autonomi foarte sofisticați.

Ideea era provocatoare: dacă un robot ia singur decizii și produce pagube, ar putea avea propriul statut juridic?

Costel era încântat.

— Toma, auzi? Persoană electronică! Adică-i facem buletin, cont bancar și-o trecem la întreținere. — Nu te grăbi. Era o recomandare, nu o lege care a făcut roboții persoane. — Păcat. O puneam administrator la bloc. Măcar calcula întreținerea fără să fure pixurile.

Discuția a rămas una de teorie juridică. Uniunea Europeană nu a acordat personalitate juridică sistemelor de inteligență artificială.

Și există un motiv foarte serios: dacă transformăm programul într-o persoană juridică, riscăm să oferim oamenilor din spatele lui o scuză perfectă pentru a scăpa de răspundere.

Cine plătește când inteligența artificială face o prostie?

Costel avea un exemplu concret. Îi ceruse unui program să-i spună cum se poate îmbogăți rapid. Programul îi recomandase să economisească, să investească prudent și să evite jocurile de noroc.

— Toma, eu vreau s-o dau în judecată! — Pentru ce? — I-am cerut să mă facă milionar și m-a trimis să muncesc. Asta puteam să aud și de la nevastă-mea. Gratuit!

Dar să presupunem că un sistem AI comite o eroare gravă. Recomandă greșit un tratament, contribuie la respingerea discriminatorie a unei candidaturi sau generează informații false care produc un prejudiciu.

Cine răspunde?

În funcție de situație și de legea aplicabilă, răspunderea poate reveni producătorului, furnizorului, operatorului sau altei persoane implicate. Trebuie analizate faptele, obligațiile încălcate, prejudiciul și legătura de cauzalitate.

AI nu devine responsabilă juridic doar pentru că a luat automat o decizie.

— Deci, dacă programul greșește, căutăm omul responsabil? — Exact. — Asta-i o problemă, Toma. În România, când se întâmplă o prostie, toată lumea caută responsabilul. Și responsabilul e mereu în concediu.

Europa a făcut reguli pentru AI. Costel întreabă dacă se aplică și la ghișeu

Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul (UE) 2024/1689, cunoscut drept AI Act. Acesta stabilește reguli pentru sistemele de inteligență artificială, în funcție de riscurile lor, și obligații pentru actorii care le dezvoltă, introduc pe piață sau utilizează.

Regulamentul urmărește protecția sănătății, siguranței și drepturilor fundamentale. Pentru anumite utilizări cu risc ridicat sunt prevăzute cerințe speciale, inclusiv măsuri de supraveghere umană.

— Toma, deci inteligența artificială trebuie controlată? — Da, mai ales când poate afecta viața oamenilor. — Și funcționarii de la ghișeu? — Și ei respectă legea. — Păi atunci să începem cu ei. Robotul măcar nu pune afiș „Reveniți mâine”.

AI Act nu transformă inteligența artificială în cetățean european. Reglementează tehnologia și stabilește obligații pentru cei implicați în folosirea ei.

Poate inteligența artificială să moștenească, să se căsătorească sau să candideze la primărie?

Deja Costel își făcea planuri.

— Toma, dacă ajunge persoană, poate moșteni apartamentul? — În dreptul actual, nu în nume propriu. — Dar să se căsătorească? — Nu. — Să candideze la primărie? — Nici atât. — Mare păcat. Aveam, în sfârșit, un candidat care putea să citească bugetul înainte să-l voteze.

Adevărul este că inteligența artificială poate imita conversația, poate prelucra informații și poate executa sarcini complexe. Dar capacitatea de a produce răspunsuri inteligente nu este echivalentă cu personalitatea juridică.

O mașină care calculează mai repede decât un contabil nu devine contabil autorizat. Un program care redactează o cerere de chemare în judecată nu devine avocat. Iar un chatbot care spune „îmi pare rău” nu dobândește automat conștiință, empatie sau dreptul la concediu medical.

— Toma, dar dacă într-o zi AI ajunge mai deșteaptă decât noi? — Costele, ziua aia nu mă sperie. Mă sperie ziua în care oamenii n-or să mai verifice nimic din ce spune.

Verdictul lui nea Toma: inteligența artificială n-are buletin, dar are nevoie de supraveghere

Pentru moment, răspunsul juridic este limpede. Inteligența artificială nu are personalitate juridică proprie în dreptul român. Este o tehnologie supusă reglementării, iar răspunderea pentru prejudiciile legate de utilizarea ei trebuie căutată potrivit normelor aplicabile și împrejurărilor concrete.

Viitorul poate aduce noi categorii juridice, noi reguli și poate chiar o reconsiderare a noțiunii de persoană. Dar până atunci, avem o responsabilitate foarte omenească: să nu confundăm inteligența unui program cu judecata celui care îl folosește.

Costel închise telefonul, dezamăgit.

— Deci AI n-are drepturi, n-are obligații personale și nu pot s-o dau în judecată pentru că mi-a răspuns obraznic? — Exact. — Atunci de ce îi spune lumea inteligență artificială? — Pentru că „prostie naturală” era deja o marcă bine reprezentată.

Și astfel, cei doi pensionari au încheiat una dintre cele mai complicate dezbateri ale dreptului modern.

Toma a rămas cu Codul civil, Costel cu telefonul, iar inteligența artificială cu avantajul că, spre deosebire de amândoi, nu trebuia să meargă luni dimineață la Casa de Pensii.

Morala? Inteligența artificială poate să gândească în locul tău, dacă o lași. Dar când vine nota de plată, legea caută tot oameni.


Surse și lecturi suplimentare

Continuă povestea

Mai citește

Surse externe și informații utile

Citește și: articolele despre AI și drept și avocatul asistat de AI și răspunderea profesională.

Ai nevoie de o consultație juridică?

Dacă situația prezentată te privește, poți solicita o consultație pentru analiza documentelor și a opțiunilor juridice aplicabile.

Nu trimite date sensibile sau documente confidențiale în primul mesaj. Contactarea cabinetului nu încheie automat un contract de asistență juridică.

Posted in ,